duminică, 16 noiembrie 2014

Lipsa strategiei si a orientarii de tara din Romania politica a anului 2014

16 noiembrie 2014...al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Este bătălia finală dintre cei 2 candidați. Victor Ponta și Klaus Johannis se bat pentru scaunul de la Cotroceni pentru o perioadă de 5 ani. Presa, poate mai trist ca altădată, este în umbră...care umbră ? Cea a unei idei a ce s-ar putea promova de pe urma celor 2 candidați. Bineînțeles că în 2014 nu mai crede nimeni în libertatea presei și în puterea lor de a vedea lucrurile obiectiv...nu după ultimii 10 ani...nu după poate singurele alegeri de după 1990 când mulți români se găsesc în ipostaza de a nu lua o decizie în vreun fel sau altul, pentru că poate ca niciodată, nici unul din candidații aflați încă de la început în cursa electorală nu are o gândire strategică, nu urmărește vreo metodă de dezvoltare și orientare a țării, nici unul nu iese în vreun fel în evidență cu vreun plan concret...în ceața politică din România, lipsesc proiectoarele care să vadă dincolo de aparență.

Tineretul...poate acum mai mai mult ca niciodată, tinerii reușesc să conștientizeze cât de important este votul lor, cât de esențial este să ai o părere și să crezi în ceea ce îți dorești, să crezi în visele tale și să lupți pentru a schimba starea de amorțeală în care se găsește țara unde locuiești, și unde trăiesc familia și cei apropiați. Campanii civice de stimulare a mersului la vot și analize destul de pertinente sunt realizate de cei cărora chiar le pasă, de cei care reușesc aproape în fiecare zi să facă diferența, prin ambiție, devotament ți pasiune.


Social media a devenit canalul de comunicare în care tinerii își motivează mersul la vot și în care par mândri de acest lucru. Fie că o fac prin aplicații, prin poze sau evenimente, ei sunt acolo. Tot acolo sunt și părerile lor, o buna parte din ele poate prea impulsive, prea bazate pe un moment ales întâmplător și parcă așteptat de mult timp pentru a riposta la capcanele electorale antrenate de mulți ani încoace.

Aceeași realitate sumbră din ultimii 10 ani...o națiune care, cu mici excepții, în multe momente se divizează în tabere neștiind pentru ce luptă, care uită foarte repede lucrurile "glorioase" care s-au întâmplat recent (și pe actorii lor), o mulțime care reacționează de multe ori doar atunci "când dă bine la PR" și care extrage foarte bine din context bucata de puzzle fără însemnătate.

Pentru prima oară din 2009 încoace, am mers la vot cu inima îndoită, știind că pentru orice alegere făcută, nu pot vedea ceva bun ieșind din ea. Îmi iubesc țara și cred în oamenii săi, de asta consider că trebuie să încercăm în fiecare zi să fim mai buni, prin faptele noastre. Îmi doresc și îi doresc României, liderii patrioți și responsabili care să își iubească țara precum o făceau strămoșii noștri, care s-au sacrificat ca să ne fie nouă bine astăzi; poporului învrăjbit - liniște, pace și colaborare, iar celor care au încă au impresia că unele lucruri sunt prezente în politica din România...momentan nu exista stânga, nu există dreapta, nu există doctrine și nici strategii de țară...există doar promisiuni de mai bine...dar nu pentru noi...

Un comentariu:

  1. Trebuie să sperăm şi să gândim pozitiv. Ce va mai urma, vom vedea pe parcurs. Dumnezeu să aibă în grija Lui România.
    Cu gând bun, din Vrancea!

    RăspundețiȘtergere