sâmbătă, 8 octombrie 2011

Undeva...

Undeva, ascuns in noapte
Sunt gasit de line soapte...
Ale tale ganduri toate
Ce vor sa mi te arate.


Sunt buimac pentru o vreme,
Crezand ca s-a pierdut Mos Ene...
Dar ele, tot astern alene...
Ganduri si-ntamplari supreme.


Si nu mi-e lene, doar vreau a crede
Ca ceea ce simt, e ceea ce se vede...
Pentru ca altfel am intra iar in paralele...
Acele universuri, care se pierd in stele.


Sau poate in visurile mele...
Speranta cere...si venin si miere
Si ma gandesc ca nu va piere,
Si ma va-mpinge mereu spre tintele mele.




Oricum, stiu sigur ca inca te cunosc...
Mi-a luat insa ceva timp sa recunosc.
Poate o stiam totusi demult
In clipele cand ramaneam in fata ta, doar mut...


M-am regasit in linistea ochilor tai...
Si ti-am vazut privirea, zburand catre ai mei...
Ma uit profund, spre departatele taramuri
Nestiind acolo, de sunt calduri sau friguri...


Si cine stie...poate intr-o zi...departe
Cand totul se va scrie si va ramane intr-o carte,
O vom deschide si vom reafla
Caldura din inima ta...


Andrei Radutu, 08.10.2011

2 comentarii: