sâmbătă, 2 octombrie 2010

Noi, Shrek si experienta 3D

Obisnuiam sa umplu aceste pagini cu idei, felii de viata, portrete imortalizate aici si care traiau atat de intens in suflete, punand foarte mare accent mai ales pe intamplarile cu persoanele speciale pentru mine, realizand posturi cu adevarat menite sa infrumuseteze starea de spirit, mintea si sufletul fiecaruia dintre noi oricand, pentru ca traiau prin noi chiar si aici... 


Pot spune ca mi-am inceput vacanta cu cateva zile de relaxare, in care eram foarte fericit, odihnit si parca orizonturile erau altele...la cateva zile dupa ce am venit acasa, a venit o zi pe care nu cred ca o voi uita vreodata...mult prea speciala...am fost cu persoana speciala din viata mea si cu inca 2 cunoscuti la Shrek Forever After sa experimentam filmul 3D...foarte frumos, si o experienta placuta:)...in acelasi timp pot spune ca povestea acelei zile a inceput dupa aceea, cand am inceput sa cutreieram Bucurestiul practic pentru a vizita niste oameni speciali si cu orizonturi largi, ajunsi la a treia varsta frumoasa, care m-au primit in casa lor cu o caldura cum rar mi-a fost dat sa vad, desi era prima data cand ma vedeau, iar timpul petrecut cu dumnealor a fost nepretuit...am ramas fara cuvinte...


Ceea ce m-a lasat si mai mut de fericire a fost frumusetea aventurilor...incepusem sa ma descurc prin Bucurestiul, care in urma cu o luna de atunci, ii facea mari probleme persoanei speciale din viata mea in incercarea de a ma linisti si a fi langa mine pentru a imi acorda suportul ei(pentru ca cel de langa ea nu mai fusese in capitala de cand era pe la varsta de 7 ani)...acum era altceva, era o pagina frumos decorata cu sentimente si locuri diverse si frumoase atat din Bucuresti, cat si din drumul pana acasa...o lista intreaga de evenimente...vizita, drumul spre metrou, cautarea si admirarea Centrului Istoric, a minunatului parc de acolo, a ocolirii prin niste drumuri care nu putea fi numite asa a microbuzului ce ne ducea acasa, alergarea cu luna deasupra prin Ploiesti in speranta ca mai aveam cu ce sa ajungem acasa, si bucuria salvarii mai apoi de aceasta grija si sfarsitul zilei ca o formula de incheiere din descrierea generatiei noastre, 1998-2010.


Cum as putea sa nu pastrez vii aceste amintiri mult mai mult decat minunate ?


Va urez o zi cat mai frumoasa in care sa fiti cat mai fericiti si zambareti, pentru ca de ce nu, sunt cateva lucruri care viata ni le ofera gratis...acestea sunt 2 dintre ele !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu