duminică, 16 august 2009

Confuzia

Zi dupa zi constat ca suntem un popor confuz, care nu mai stie ce vrea, unde isi doreste sa ajunga, ceea ce intentioneaza sa faca sau sa devina si lista poate continua cat nu am eu somn si cat ma tin neuronii...in fine, chestia in sine e mega idioata...si cand spun chestia asta, nu ca sunt eu sclerozat, dar M-AM SATURAT...MI-A AJUNS...peste tot unde ma uit vad numai masti, infatisari, fitze, figuranti, "vedete" in miniatura, "smecheri" si alte schite din astea de oameni nefinalizati, care nu au personalitate, nu au o cultura proprie, nu au un simt al lor, ci doar traiesc in speranta ca cineva o sa le zica..."wow, cat de tare esti...zici ca esti X"...numai ca X, prietene, poate chiar a muncit sa ajunga acolo, sau poate e chiar un acel cineva care provoaca dezgust si imprastie prostie la puterea n pe metru patrat intr-o densitate foarte mare...si de ce totusi nu ai vrea sa fii tu ?...esti atat de fricos ca te-ar lua lumea la misto ?...sau esti atat de las incat nu recunosti ca ai ajuns intr-un avansat stadiu de prostie cronica ?...nu-i nimic...mai bine mai tarziu decat niciodata...spunea o vorba mare...deci niciodata nu e destul de tarziu, pentru a mai face ceva pentru binele tau...chiar si atunci cand pare imposibil, de fapt imposibilul sta la granita dintre gandire si orgoliul tau prostesc...

Poate va intrebati ce mi-a venit asa brusc...pai, nu stiu...o fi de acum, sau o fi acumularea mai multor simtiri urate de-a lungul timpului...n-o sa pot intelege vreodata care e shmenozeala de se complac unii pe altii pe simplul motiv ca apar intr-un cerc vicios...nu e foarte usor sa fii tu ?...nu...e adevarat, dar prin descoperirea incet, incet a sinelui, o sa te poti simti si tu in sfarsit bine, iar cei ce iti sunt adevarati prieteni si lumea care intelege, te va aprecia. Mergeam ieri cu cativa tovarasi prin balciul anual de la Valenii de Munte...cata depreciere fata de ceea ce era mai demult...nu am putut decat sa ma bucur de intalnirea cu ei, de intalnirea cu cativa prieteni facuti in tabara de la Suncuius, si de niste floricele cu caramel...de asemenea, aseara am mers cu gasca in sfarsit reunita(dupa atata amar de timp) la clubul unde de obicei ne distram noi copios...surpriza...nu a fost deloc cum ma asteptam eu...de ce ?...am ajuns la concluzia...ori ne-am depreciat noi, din punctul de vedere explicat mai sus...ori chiar nu a fost distractiv...nu pot sa zic, de fiecare data cand sunt cu prietenii mei ma simt bine, dar uneori ma simt extraordinar...aseara m-am simtit decat bine...

Mai mult...vad cateodata cum confuzia aceasta creeaza victime si printre cei mai "experimentati" in ale vietii...si bineinteles imi pun intrebarile logice...LA NOI A AJUNS CONFUZIA O BOALA ?...NU NE MAI STIM IDENTITATEA ?...eu unul, ma simt inca eu, chiar daca am fost uneori incercat puternic sa imi reflect personalitatea...voi...ce parere aveti ?

12 comentarii:

  1. deci treaba asta cu confuzia e o treaba tare interesanta atat din pct de vedere moral(pt ca multi intra in starea asta intentionat ca sa para mai etici... spun ei), cat si din pct d vedere al vietii de zi cu zi. Eu ma confrunt in cadrul grupului cu care ies de obicei cu o problema foarte grava. Tovarasii mei au luat-o total pe aratura si au ales niste cai gresite...motivul bineinteles ca numai ei il stiu. Ideea ca ma vad tare neputincios in a-i ajuta incat s-ar putea la un moment dat sa ne pierdem unii pe ceilalti.
    Ceea ce cred eu despre confuzie este urmatorul lucru.Nu stiu dak am trait vreodata momente de confuzie, insa pot sa spune ca am simtit confuzia altora asupra mea, lucru care nu e deloc placut. Si ceea ce cred eu despre starea asta de confuzie nu poate fii nimic altceva decat ca e o chestie care tine putin de limitele penibilului si consider ca ramane la latitudinea fiecaruia in parte sa accepte starea asta, sa si-o insuseasca, sau de ce nu sa lupte contra ei(lucrul cel mai recomnandat din pct meu d vedere)
    Buna postarea asta .baftalau

    RăspundețiȘtergere
  2. Foarte adevarat ceea ce spui tu aici frate...daca nu as fi simtit si eu urmarile acestei stari de confuzie(exact asa cum ai descris-o tu, pentru ca nici eu nu pot spune ca m-am simtit confuz, poate cine stie cand si pentru o durata foarte scurta) as fi zis ca e doar o chestie trecatoare...se pare ca totusi face victime...trist...multa bafta:)>-

    RăspundețiȘtergere
  3. Ai 17 ani. Inca iti pasa de mastile pe care le afiseaza oamenii, desi esti si in perioada in care pe multi dintre ei ii crezi, iar unii te impresioneaza.
    Mai incolo, vei invata ca toate astea nu conteaza. Majoritatea oamenilor din jurul nostru sunt falsi, dar nici nu avem nevoie de ei. Avem nevoie cu adevarat de putini oameni in jurul nostru, pe care sa ii stim exact asa cum sunt ei, in tot felul de situatii, mult mai complicate decat situatiile pe care le intalnesti la varsta asta, iesit in club, pauzele dintre ore, etc.
    Am invatat un lucru. Cel care e sigur pe sine, care stie ce vrea, si care stie de ce este capail, nu mai are nevoie de masti, si nici de laude. Isi vede pur si simplu de viata lui,neperturbat de fatraniciile din jur. Si cu cat un om se lauda mai tare, cu atat este mai nesigur pe el, si cu atat mai tare cauta validare din exterior.
    Ce este identitatea cuiva? Un manunchi de situatii si functii combinate, mereu schimbatoare, pe care-l numim eu . Ne comportam ca si cum ar fi invariabil, insa el se schimba continuu, pana in clipa extinctiei. Si totusi noi continuam sa-i spunem eu. O suma de functii cu misiunea de a fi eu de-a lungul intregii vieti.

    RăspundețiȘtergere
  4. Iti dau dreptate pana la un punct Iulia...pentru ca mie unul de cele mai multe ori imi pasa, mai ales de cei dragi din jurul meu...si atunci cand vad ca datorita unei stari de confuzie de acest gen se poate duce totul si e posibil sa o ia pe aratura parca ma ambitionez si nu pot sa ii las...ca nu reusesc mereu e alta situatie...ia spune, tu i-ai lasa pe cei care sunt langa tine sa o ia pe un alt drum ?

    RăspundețiȘtergere
  5. Daca un om a luat o decizie, cu greu o vei putea schimba, sau poate deloc. O prietena de-a mea, fosta colega de liceu, fata foarte draguta si hranica, are un prieten care isi bate joc de ea, o umileste, o injoseste si in ciuda acestui fapt, ea il iubeste mai tare decat orice. Crezi ca nu i-am spus, de atatea si atatea ori sa isi deschida ochii, sa revina pe calea cea buna, sa nu se lase calcata in picioare!
    Dar stii ce a facut? S-a suparat. Pe mine, si pe ceilalti care i-au atras atentia ca ceea ce face nu este deloc bine. Ea continua sa se lase calcata in picioare si batjocorita, fara ca noi sa putem face ceva :|

    RăspundețiȘtergere
  6. Rappa_ru-le ceea ce descrii tu in acest articol sunt semne clare de batranete. Ai inceput sa imbatranesti, amice, asculta-ma pe mine. Nu-ti simti incheieturile scartaind?

    RăspundețiȘtergere
  7. Adevarul e ca la un moment dat, intervin alegerile fiecaruia dincolo de incercarile noastre de a vedea lucrurile obiectiv si atunci nu ne ramane de facut decat sa speram ca totul va fi bine si ca Domnul ne va ajuta in continuare pe drumul pe care mergem, cu sau fara o anumita persoana, lucru, etc

    RăspundețiȘtergere
  8. Foarte adevarat Geocer...ma simt din ce in ce mai batran si de asta fac tot posibilul sa eliberez acel copil din mine cat mai des...sunt inca pe la granita dintre adolescenta si maturitate...si totusi..parca as fi trait o gramada...nici eu nu stiu ce sa mai zic...

    RăspundețiȘtergere
  9. intr-adevar mosule, insa trebuie sa inveti sa nu iti mai pese de mastile, sa te intereseze de prostia celor din jurul, alege ce e bun si restul lasa-i in pace, ignoranta e cea mai buna arma a zilelor noastre. prostul e prost si asa va ramane, e in natura lor sa fie asa, sigur o sa zici ca daca se vrea omul se poate schimba si o sa incepem sa ne contrazicem.. nu! nu se vrea! nu se vrea a fi cineva, nu se vrea nimic, nu se vrea o schimbare, nu se vrea nimic. majoritatea se complac in situatia lor "cool" si cum e vorba prostul nu e prost destul pana nu e si fudul:D si acum cateva raspunsuri:
    de ce totusi nu ai vrea sa fii tu ?
    pt ca esti o persoana care nu gandeste, fara perspective, care nu stie ce vrea sa fie, o copie fidela a societatii degradante in care te afli si continui la formarea ei.

    .LA NOI A AJUNS CONFUZIA O BOALA ?...NU NE MAI STIM IDENTITATEA ?
    cati dintre noi stiu sa semneze?
    cati au un punct de vedere propriu?
    cati mai stiu limba romana?
    raspuns putini. nu e confuzie, dupa pararea mea e doar prostie, lipsa de educatie si gandire a natiunii, care habar nu are ce vrea de la viata, care habar nu are unde se indreapta..

    RăspundețiȘtergere
  10. Foarte adevarat...articolul e practic o expresie gen "nu mai pot sa tac"...stii tu...ajunge uneori sa te calce pe nervi, precum si o constatare;))

    RăspundețiȘtergere
  11. Eu sunt de acord cu Iulia si Crystalball. Nu ar trebui sa iti mai pese asa mult de mastile altora!
    Trebuie doar sa vezi partea frumoasa a lucrurilor si a persoanelor din jurul nostru pentru ca altfel, nu vei putea scoate la lumina copilul din tine de care vorbeai in unul din commenturi.

    RăspundețiȘtergere
  12. Nu stiu cat de mult imi pasa...dar aveti dreptate...multumesc de sfaturi:)

    RăspundețiȘtergere