duminică, 31 mai 2009

Copiii din noi


Maine este ziua mondiala sau internationala sau ambele ca nu stiu sigur(stiu ca mai e una cu o saptamana inainte de ziua mea, pe 20 noiembrie cand si atunci se sarbatoreste acest lucru) a copilului. Poate ca asa la o prima vedere, pentru noi nu inseamna foarte mult, dar poate ar fi bine sa stam putin sa ne gandim si la copiii care nu au o familie acasa si care traiesc in conditii greu de imaginat, printre straini(ca nu le pot spune parinti asistentilor maternali si celor care ii ingrijesc acolo). Pentru ei probabil, aceasta zi este una din putinele(zic eu) in care se mai bucura si ei de ceva, in care se mai simt si ei bine, in care mai uita de problemele zilnice si in care probabil, atentia este indreptata mai mult spre ei. Nu pot sa imi imaginez cum ar fi sa nu am o familie asa ca o sa inchei acest subiect cu parere de rau pentru ei...Domnul sa ii ajute !


Daca tot e sa ne gandim la copilarie si la noi, probabil multi dintre noi am putea spune urmatorul lucru : "da' ce mah...eu mai sunt copil ?". Eu zic ca toti dintre noi suntem niste copii, insa aratam acest lucru mai mult sau mai putin. Din punctul de vedere al maturizarii mentale, psihice si fizice, suntem poate tentati sa spunem ca nu prea mai avem multe tangente cu copilaria, dar nu e chiar asa. Cel putin in cazul meu, chiar daca as putea spune ca m-am trezit la realitate oarecum devreme si ca mi-e dor uneori de copilarie, exista unele momente cand copilul imbatranit inainte de timp intinereste si iese la iveala din mine. E frumos sa mai fii si copil, si ce mi se pare mai frumos e ca imbini acum copilaria cu mintea de acum.


Da...probabil multi care nu ma cunosc sau cei care ma cunosc doar putin o sa spuna ca am luat-o pe campii, sau ca nu m-ar vedea in aceasta postura(ar fi si culmea sa ne purtam mereu ca niste copii nu ?). Eu zic ca fiecaruia dintre noi ne place sa mai ne purtam uneori ca niste copii, si la asta poate sa ma contrazica oricine . Hai sa ne bucuram putin de ziua asta...sa uitam macar maine de probleme, de griji, de gandurile noastre mai putin colorate si sa incercam sa vedem lumea cum o vedeam odata...frumoasa si plina de viata ! La multi ani !

7 comentarii:

  1. la multi ani, copilule! sa ti fc mare si sa scrii in continuare lucruri mai importante si interesante decat copilaria, care cum iti spuneam acum ceva timp, e o varianta degenerata fata de ce ar trebui ea sa insemne si mai mult decat atat e pe cale de disparitie. cat despre imagine,sincer, mie mi se pare uratica:D este genul de imagine pe care ti-o arata protestantii pe strada ca sa treci la erezia lor religioasa:D

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu stiu ce imagini ti-au aratat tie protestantii pe strada ca sa treci la erezia lor religioasa, dar mi s-a parut frumusica imaginea...fiecare cu parerile lui...stii tu...cat despre faza cu cat de importanta e copilaria, pentru mine eu zic ca e un subiect pe care as putea sa il mai dezbat inca o vreme de acum incolo,doar ca e uneori frumos, alteori mai putin frumos, iar acum...a inceput sa devina oarecum ciudat(cand ma uit la viitorul tarii care vine din urma...nici nu stiu ce sa mai zic)...asa ca...pentru mine copilaria e un lucru important...la multi ani !

    RăspundețiȘtergere
  3. felul in care abordezi copilaria mie nu mi se mai pare interesanta.. intr-adevar sunt atatea de zis de urmatoarea generatie, nu stiu ce vezi u frumos la ea, dar daca vrei incepem prin lipsa lor de educatie:D si continuam prin ceva frumos( in afara de aspectul fizic al unora )

    RăspundețiȘtergere
  4. apropo exact genul ala de imagine:D
    acuma vad ca s-au mai lasat, dar aia iti arata..>:p

    RăspundețiȘtergere
  5. Dap...iti mai zic o data si cred ca e de ajuns...NU STIU CE ITI ARATA TIE PROTESTANTII, NICI NU MA INTERESEAZA, EU DOAR AM PUS IMAGINEA PENTRU CA MI S-A PARUT SUGESTIVA SI MI-A PLACUT...end cu punct(informatica asta...)...esti libera sa comentezi in continuare despre imagine...

    Cat despre faza cu copilaria...nu ma gandeam neaparat la cei care vin dupa noi...mie imi place sa imi aduc cateodata aminte de copilaria noastra...uita-te putin in urma si o sa constati niste diferente destul de semnficative fata de ceea ce se intampla astazi in jurul nostru...

    RăspundețiȘtergere
  6. vad bine nu e nevoie sa scrii mare.. si eu am vrut doar sa te informez cum arata acele imagini, acuma nu trebuia sa sari iar cu gura, fiecare cu gusturile lui..
    cat despre copilarie nu ma deranjeaza tema, e placuta..
    diferente intre generatii, da sunt: copilaria mea a fost frumoasa si cred ca diferita de a celor din ziua de azi, de fapt sigur e diferita. in timp ce eu ma gandeam la sailor moon, astazi copilitzele se gandesc la rbd,twilight si alte prostii.. in timp ce eu eram preocupata sa invat bn, majoritatea si subliniez acest aspect ca nu toate se gandesc la cu totul altceva astazi, in timp ce mama ma invata cum sa ma comport cu cei mai mari ca mine cei din ziua de azi se cred tare "smecheri" ca s-au uitat la filme cu vandame si asc bug mafia sau manele..
    si intr-adevar e placut sa iti aduci aminte de vremurile tale demult apuse, cand erai mic si prostut si credeai ca tot ce zboara se mananca( sau asa am fost eu) dar nu regret nik din copilaria mea si nici din anii ce au venit dupa, pt ca am trait cum am simtit, si nu am facut nimic de care sa imi fie rusine, si nu cred ca pripasele din ziua de azi mai stiu sa faca asta, ele se cred libere si rockeritze ca asc tokio gutza sau sunt emo..
    in final copilaria mea a fost frumoasa si a fost copilarie in adevaratul sens al cuv, ce traiesc copii din ziua de azi e un nou concept de copilarie, bazat pe multe vicii si prostii, total degenerata de ce ar trebui sa insemne copilaria dupa pararea mea (vrei sa mai scriu si de asta, nu ar suna bn pe blog:D) randul tau (ti-am dem ca nu am nik cu tema copilariei! multumit?)

    RăspundețiȘtergere
  7. Pai asa...vezi ca se poate...asta asteptam o parere din asta interesanta(nu sa imi zici de 2 ori ca imaginea ti se pare luata de nush pe unde ca nu asta ma interesa). Dap, stiu si copilaria a fost una destul de frumoasa(chiar daca a avut si momentele ei mai putin colorate). Noi probabil am fost printre ultimele daca nu chiar ultima generatie care ne jucam pur si simplu seara pana tarziu afara, sotron, alergatea pe diferite chestii, pititea sau tara tara vrem ostasi, etc, noi ne uitam la televizor oarecum putin(fata de ceea ce e azi), nu aveam calculator(eu imi amintesc ca atunci cand am primit jocul meu pe TV eram fascinat), citeam, aveam destul respect si teama fata de cei mari si nu faceam comentarii urate la adresa lor. Nu stiam multe pe atunci si nici nu imi zbura mintea cine stie pe unde, poate intr-un fel era bine, poate ntr-un fel nu...oricum e durere ce se intampla acum cu "degeneratia urmatoare"(cum ar spune Parazitii)...imi amintesc cu placere de copilarie chiar daca sunt unele chestii care m-au marcat oarecum destul de profund si care vor ramane probabil in mintea mea...

    RăspundețiȘtergere