sâmbătă, 5 decembrie 2009

Noi si cartile...

Multa lume se intreaba de ce nu prea mai citesc generatiile de astazi...n-as putea spune ca exista un motiv anume, dar o sa incerc sa ofer eu cateva raspunsuri, tocmai din subiectivitatea temei...eu, cand eram mic, adoram sa citesc...eram fascinat de aproape orice carte, care imi deschidea universuri noi de cunoastere, si prin care ma puteam considera in lumea mea, si un pic in afara celei cotidiene...in acest fel, am citit o gramda de carti, inca de la varste fragede...tin minte ca cel mai mult imi placeau cele scrise de Jules Verne...imi placeau la nebunie subiectele si actiunea abordata in acestea...la drept vorbind, pe vremea noastra(sa zicem contingentele '91, '92 si un pic din '93, daca nu ma insel) nu aveai nici cine stie ce mare lucru sa faci, fiind copil...veneai acasa de la scoala, si gaseai o relaxare placuta sa citesti, dupa care iti rezolvai putinele teme pe vremea aceea, si mai ieseai un pic pe afara...jocurile, calculatoarele, precum si televiziunea prin cablu au aparut destul de tarzior in vietile noastre, comparand cu astazi...acum, da, ii cred  pe copiii ca nu mai au aproape nici un fel de atractie, cand peste tot unde ar intoarce capul, vad numai lucruri si modalitati pentru a se juca si etc, oferite de calculatoarele cu internet pe care parintii le pun in bratele lor inca de mici...nu zic, sunt bune, dar la varsta lor, inca nu pot distinge foarte bine realitatea de fictiune...si uite asa apar mai tarziu, acei tineri care nu stiu ce vor a face cu vietile lor...trist...

Revenind la subiect, totul parea sa fie bine, imi placeau mult cartile...pana cand, ajuns prin clasele, a 6a, a 7a, au inceput sa ni se bage pe gat liste intregi cu lecturi...nu am inteles niciodata de ce...pai numai daca stateai sa te gandesti, ceea ce iti dadeau baietii acolo, iti ocupa o gramada din timpul tau...si uite asa, mai fortati, mai nefortati, am citit multe porcarii(ca altfel nu am cum sa le numesc) care mi-au inlaturat placerea mea de a citi...mai rar gaseai o carte care chiar sa iti mai placa...imi amintesc cum prin a 9a si prin a 10a citeam o carte mare in 2 nopti, pentru ca imi trebuia a treia zi...ce placere sa mai ai mai mult de atat ?...cam asa am inceput eu sa nu prea mai citesc...pana spre anul trecut, cand mi-a revenit brusc cheful de citit...am citit o carte de vreo 300 si ceva de pagini, dupa care cred ca mi-am achizitionat prima carte dupa o lunga perioada de timp...se intampla de Pasti...am citit 2/3 din ea, dupa care datorita unor mici impedimente, mi-a pierit cheful si placerea de a mai citi, si acolo a intepenit...am descoperit intre timp, cate lucruri utile si cati oameni in adevaratul sens al cuvantului, poti gasi in blogosfera...pofta de citit era prezenta zi de zi...si uite asa am inceput sa citesc foarte mult online...incet, incet, parca imi revine cheful si de citit carti...mai greut un pic cu timpul...dar eu zic ca ajutati de Cel de Sus, le rezolvam pe toate...

Ar fi frumos sa ne amintim uneori de ceea ce ne facea placere in copilarie si sa incercam sa le mai facem de dragul vremurilor apuse...

4 comentarii:

  1. Clipa de pact cu cartea, de intimitate cu fosnetul foilor si atingerea unui stadiu in care te regasesti cu o carte in brate, stand comod rezemat de o perna si uitand de ceasca de cafea din fata ta, este ceva deosebit. O zi frumoasa iti trimit de la Vrancea!

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc de urari si ganduri doamna Elena:)...un weekend frumos si placut:)

    RăspundețiȘtergere
  3. Pare ciudat, dar mi-ai deschis cheful de citit si cand imi aduc aminte ca nu am timp... ... ...

    RăspundețiȘtergere
  4. Stiu...cam asa patesc si eu...asta e...fiecare la timpul lor se spune...

    RăspundețiȘtergere