miercuri, 12 august 2009

Un cerc vicios

"Bine am revenit pe pamant"...asa ne spunem de fiecare data cand aterizam fortat pe drumul pe care mergem...nu ar fi o prea mare problema atata timp cat ne cunoastem si stim ca la un moment dat, datorita fortei noastre, a credintei si a tariei de caracter ne vom putea mentine drumul pe care mergem...dar oricum...e dureros si nimic si nimeni nu te poate scoate din starea specifica, decat tu. Poti redeveni tu in proportie de 100% doar prin fortele proprii, prietenii nu te pot decat sustine si sfatui, si in principiu pot sa te faca sa te simti mai bine atunci cand stati impreuna...cand esti singur insa ramai din nou doar tu...si eul interior.

Se poate spune ca am mai urcat o panta a drumului anevoios pe care mergem fiecare dintre noi...am ajuns sa stabilizez banda, sa privesc semnele vietii ca pe niste semne de circulatie, iar benzile...sunt doar alegerile pe care le facem...pot fi cu denivelari, coborari sau urcusuri bruste, alunecoase sau inguste, pline de gropi sau line...depinde de cum ni le facem...momentan...am cautat de ceva vreme drumul fara gropi...si l-am gasit...speram ca drumul si mai lin este aproape de mine...il simt...voi ajunge cu ajutorul Lui Dumnezeu in scurt timp la el...

Am observat ca un scenariu se poate repeta mai repede decat iti poti imagina si sa nu te mire faptul cand constati ca cel mai imposibil si mai unic dintre scenarii il revezi tu, prin ochii tai, trecandu-ti prin fata...alti actori, alta distributie, aceeasi situatie, in principiu acelasi sfarsit tragic-comic...si acum vine mareata intrebare...unde e inceputul sau sfarsitul cercului de care ne prindem si de care suntem aruncati fara sa ne dam seama intr-un moment in care picam pur si simplu aiurea, fara vreo vina, fara vreun moment in care chiar sa zicem ca am fi gresit ?...raspunsul eu zic ca nu il posedam...sta de obicei nu in noi, pentru ca daca ar depinde de noi, noi am face tot posibilul sa remediem problema...indiferent ca ne-ar lua o zi sau 50, indiferent ca ne-am tari pe branci, am sti ca la un moment dat, vom rezolva problema si ca efortul a meritat...dar se pare ca de fiecare data cand suntem prinsi in cercul vicios...pur si simplu "e doar un pas pe care nu-l faci tu...este mereu de altcineva ales momentul" cum zicea Bitza.

Scenarii in care cortina nu vrea sa fie pusa...cercuri vicioase...cine este destul de intelept sa le puna un sens si niste semne de circulatie ?...raspunsul sta la fiecare dintre voi...

Cedry2k feat. Bitza - In lupta cu conditia

4 comentarii:

  1. "Am observat ca un scenariu se poate repeta mai repede decat iti poti imagina si sa nu te mire faptul cand constati ca cel mai imposibil si mai unic dintre scenarii il revezi tu, prin ochii tai, trecandu-ti prin fata...alti actori, alta distributie, aceeasi situatie, in principiu acelasi sfarsit tragic-comic..."

    am prevestit asta in comenturile anterioare, sper sa nu zici ca domin iar pe blog pt ca iti reamintesc asta.. mie imi place cand se repeta anumite lucruri, capeti experienta daca esti destept;)

    viata nu are semne de circulatie si unde e sfarsitul? iti spun eu momentan e la cimitir mai mult nu stiu sa fie.

    RăspundețiȘtergere
  2. Da corect, ai prevestit asta in posturile anterioare, chiar daca mie mi se parea cam imposibil...inca mi se pare, pentru ca nu mie mi s-a intamplat acelasi lucru de 2 ori, ci unul dintre scenariile traite de mine parca s-a "incorporat" in alti actori...cat despre semnele vietii privite ca niste semne de circulatie, sunt doar niste constatari ale mele...cum fiecare parere conteaza, e posibil ca unul dintre noi sa aiba dreptate, amandoi, sau de ce nu...chiar nici unul...

    RăspundețiȘtergere
  3. sa nu le zicem semne ci indicatoare si vom avea aman2 dreptate:)

    RăspundețiȘtergere