vineri, 20 februarie 2009

Visul frumos...cosmarul realitatii

Nu pot sa nu observ din ce in ce mai mult anumite aspecte ale generatiilor tinere(si nu numai, dar parca aici pare fenomenul mai in floare). Probabil va intrebati la ce ma refer...la starea aia de visare, la viziunea de basm pe care o au majoritatea dintre ei in diferite situatii si contacte cu realitatea cruda din Romania.

Probabil cineva o sa imi atraga atentia ca intr-un post precedent am dat ca sfat sa visam frumos pentru ca astfel putem ajunge la acel lucru daca ne dorim cu adevarat(da, inca sustin acea afirmatie si as putea sa fiu de acord cu ea pentru foarta multa vreme de acum incolo, DAR...la fel de adevarat este ca am spus atunci si sa nu o "ardem aiurea", pentru ca in principiu ar trebui sa stim ce etape parcurgem si la ce sa ne asteptam pana vom atinge acel vis).

Cu totii am avut, avem si vom mai avea(sper...daca nu ni s-au spulberat atat de multe incat sa nu ne mai dorim) anumite idealuri, teluri, sa le spun intr-un cuvant "varfuri de piramida" pe care am dori sa le atingem. Imi amintesc si eu de visele mele de copil mic, influentat de anumite aspecte pe care le vedeam si nu le intelegeam sau multe alte chestii de gen. Erau cam urmatoarele : sa ajung medic sau profesor, sa am o masina frumoasa si sa fiu un om bun...Mi s-au mai schimbat orizonturile gandirii de atunci, as putea spune chiar cu "radical de ordinul n", din cauza ca am fost readus cu picioarele pe pamant aproape de fiecare data cand incercam sa fac ceva care sa nu fie benefic numai pentru mine...ma loveam de viata din Romania, cruda si nepasatoare fata de cei care cu incredere si nestiinta fac primii pasi in ea...

Pe masura ce cresteam, eram din ce in ce mai atent la ceea ce imi doream, fiind constient de posibilitatea de indeplinire...rand pe rand aveau sa ma loveasca diferite incercari pe care nu aveam, la varstele respective, de unde sa imi dau seama cum sa le rezolv...asa ca dupa cateva astfel de situatii am ajuns sa fiu constient ca indiferent de greutatile prin care treci, trebuie sa iti mentii drumul tau pentru ca oricare altul te poate duce spre "prapastie"(este cam greu in acest tip de situatii, dar am constatat ca e mult mai bine sa te loveasca mai devreme decat mai tarziu).

Pentru cei care cred in "lumea povestilor", in frumusetea si lipsa de griji din Romania, nu am decat cateva pareri...sa se bucure(dar nu prea tare pentru ca e riscant) de aceste aspecte, sa aiba grija ce isi doresc(pentru ca m-am lovit, inevitabil de anumite viziuni ale unor persoane, care probabil nefiind trecute prin genul asta de intamplari, tind sa ajunga la un model creat in mintea lor, din nefericire rar pozitiv, nestiind ce presupune acest lucru si unde se poate ajunge) si in final nici nu stiu ce ar fi mai bine...sa nu fie supusi de pe acum incercarilor vietii(pentru a se mai bucura inca de "frumusetea" ei) sau sa fie treziti cu o intamplare reala pentru a nu se ajunge la situatii mai grave fara ca sa fie anuntati(este putin mai dureroasa, dar te face mai puternic).

Ramane de vazut...depinde in mare masura de ceea ce suntem si ceea ce ne dorim...visele sunt realizabile doar de noi, totul plecand din interior...ne mai citim;)

P.S: Nu pot sa nu amintesc de marele artist James Blunt(sunt un fan) care a ales sa concerteze in seara aceasta la Bucuresti(nu stiu de ce a ales tara noastra, dar e bine ca a facut-o...sper ca si alte mari voci ale lumii sa mai ajunga pe meleagurile autohtone)...respect !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu